Da, in sudul Portugaliei, in regiunea Algarve! O destinatie turistica mai putin cunoscuta noua, foarte cautata insa de englezi si germani, care isi rezerva vacante acolo cu un an sau doi inainte, ce-i drept in sezonul estival, din iunie pana in octombrie.

Asadar, hai sa vedem ce le place lor acolo!

Influentele maure datorate prezentei arabilor timp de aproximativ 500 de ani  in aceste zone,  sunt pregnante in sudul Portugaliei, deci si numele Algarve (derivat din Al Gharb) reprezinta « vestul, sau pamantul la sud de munti » dar nu sugereaza ca este si la malul oceanului Atlantic, si chiar punctul cel mai sud-vestic al Europei, ceea ce face ca acest loc sa fie intr-adevar deosebit.

Cum zbor direct nu exista din Bucuresti, am ajuns in Faro via Munchen, bucurandu-ma in scurta escala de traditionalii Weisswurst cu mustar dulce din Bayern. Faro, capitala regiunii Algarve inca din 1756, ne-a intampinat cu Ria Formosa, regiunea de lagune situata in estul orasului, pista aeroportului fiind atat de aproape de apa oceanului si  lagune incat aveai senzatia unei iminente amerizari….

Orasul vechi, inconjurat de zidurile cetatii si situat in apropierea portului, se remarca prin stradute inguste, pavate cu piatra, ce pot fi usor parcurse per pedes, admirand  casele  joase, in marea lor majoritate albe, ornate cu placute colorate de ceramica, traditionale (azulejo), multe dintre ele transformate in baruri, restaurante sau magazine. Bisericile, portile orasului sau stalpii de telegraf sunt locurile de electie pentru cuiburile nenumaratelor berze, care traiesc, perechi-perechi in acest orasel extrem de linistit si prietenos. Turistul se poate bucura de activitati diverse : excursii cu catamaranul, vaporasul sau caiacul prin rezervatia naturala Ria Formosa si cele 4 insule (cea mai mare fiind insula Farului “Farol”, si cea mai nepopulata “Isla deserta”), vizitarea bisericilor din secolele XV-XVIII (Igreja Sao Pedro, Igreja do Carmo cu  capela construita utilizand osemintele aduse dintr-un cimitir al calugarilor, Igreja do Convento dos Capuchos, Catedrala Sf Maria) cu altare si capele sculptate in lemn acoperit cu foita de aur in stil baroc sau folosind placi ceramice, vizitarea muzeelor Municipal si Maritim, seri de muzica Fado la teatrul Lethes sau la diferite restaurante din centrul vechi sau o prezentare a istoriei muzicii fado si a chitarei portugheze realizata cu mult suflet de Joau Cuna la muzeul gazduit de Arco da Villa. Iubitorii de peste si fructe de mare se pot delecta cu cele mai variate si gustoase feluri de mancare traditionala – “captura zilei”, dintre care as mentiona Cataplana marisco, dar si cu dulciuri pe baza de migdale si smochine, vinuri locale si fructe.

Portocalii plini de fructe, copacii infloriti (in special migdalii), florile multicolore, briza, mirosul  algelor, albastrul oceanului, nisipul fin al plajelor din insule si pescarusii, cormoranii, egretele, apusuri de soare cu un cer incendescent, in culori aproape ireale, contribuie la atmosfera de relaxare si incantare la temperaturi de 14-18 grade Celsius in februarie.

La mica distanta de Faro se afla Estoi, un sat vizitat de turisti pentru ruinele romane (secolele I-II) cu mozaicuri inca bine pastrate reprezentand modele geometrice si pesti, dar si pentru Palacio de Estoi, un fost palat in stil rococo, a carui constructie a inceput in anii 1840 si a fost incheiata in 1909 de Francisco da Silva, transformat actualmente in hotel (pousada). O cladire impozanta, cu interioare superbe, gradini, foisoare, fantani – o adevarata opera de arta.

Daca tot am ajuns in Estoi, nu am putut rezista sa nu vizitez si oraselul Loule, chiar daca nu era dimineata, si nici sambata, pentru a savura spectacolul pietii de peste sau de fructe si legume, multumindu-ma doar cu un targ de ciocolata organizat in piata, cu vizitarea ruinelor castelului, a centrului vechi cu stradute inguste si arcuri vechi de piatra, cu nenumarate cosuri de fum in cele mai variate forme si culori, cu magazine de ceramica si alte obiecte de artizanat.

Olhao este un orasel pescaresc, dispunand de un port important pentru industria locala de conserve de tuna si sardine. Casele sunt scunde si au acoperisuri orizontale in stil maur, cu multe cosuri, sunt albe cu albastru sau placate cu azulejos. Importante sunt cladirile pietei si biserica Nossa Senhora do Rosario cu turnul sau cu ceas.

Tavira este un orasel extrem de pitoresc, strabatut de apele raului Gilao, ale carui maluri sunt conectate prin mai multe poduri, cel mai important fiind insa podul roman, facand parte din strada romana construita intre Castro Marim si Faro. Este orasul cu peste 20 de biserici, cu numeroase case nobiliare cochete, cu balcoane din fier forjat. Desi doar la cativa km distanta de Olhao, casele au acoperisuri total diferite, fiind de forma piramidala si se pot vedea foarte bine, impreuna cu cosurile aferente, de la nivelul zidurilor castelului maur.

Celor 3 zile petrecute in Faro si imprejurimi le-au urmat 2 zile in Albufeira (denumirea maura Al Buhar – “cetate la mare”), un fost sat de pescari, actualmente o statiune turistica situata pe malul oceanului Atlantic, cu 35000 de locuitori, unde vara pot fi numarati 1 milion de turisti zilnic….! Sistemul clasic de a vizita orasul, autobuzul cu etaj Hop on hop off, a functionat foarte bine pentru a putea vizita intreaga statiune pana la Salgados, unde exista o rezervatie naturala ce adaposteste mai multe specii de pasari inclusiv flamingo, dar unde exista si terenuri de golf si plaje late cu nisip fin. Centrul vechi poate fi usor vizitat per pedes, stradutele sunt inguste si in panta, casele au influente maure, fatadele sunt ornate cu placi de ceramica sau scoici si printr-un tunel piata centrala comunica cu faleza. Sunt foarte multe hoteluri, vile, case de vacanta, baruri si restaurante cele mai cautate fiind, desigur, cele cu vedere la ocean.

Cea mai interesanta activitate a fost plimbarea pe apele oceanului cu barca pneumatica cu motor, initial catre sud  - spre Africa, in speranta unei intalniri neprogramate cu delfinii si apoi de-a lungul coastei de sud a Portugaliei pornind din Marina de Albufeira catre vest pana la plaja Carvoeiro. Peisajele sunt de vis, valurile oceanului au creat in timp pesteri de dimensiuni si forme diferite, lovind malurile inalte si abrupte. De-a lungul coastei sunt formatiuni carstice, amintind uneori de golful Halong din Vietnam, si numeroase plaje, suprasolicitand toate aparatele de fotografiat, fiecare turist incercand sa ia cu el cat mai mult din acea frumusete salbatica.

Ultimele 2 zile le-am petrecut in Lagos, unde prima surpriza placuta a fost cazarea la “Costa D’Oiro Ambiance Village”. Asa cum sugereaza numele, este un fel de satuc, respectiv o strada linistita, cu mai multe vile, fiecare cu piscina exterioara, una dintre ele cu piscina interioara si una cu sauna si sala de fitness, toate acestea formand un complex. Micul dejun extrem de bogat si variat, pregatit cu mare atentie la detalii si personal extrem de amabil au facut sederea aici si mai placuta. Lagos este orasul care poarta amprenta Infantelui Don Henrique, principalul sustinator al navigatiei portugheze. Aici se afla si prima piata de sclavi adusi din Africa de nord in Europa, si vanduti apoi pentru a ajunge apoi in America. Ca orice localitate la ocean, era aparata de o fortareata si un castel, de ziduri de aparare, parte din ele putand fi inca admirate.

Plajele Dona Ana si Camilo, precum si faleza si portul cu vase de agrement dau farmec localitatii.

Un Jeep Safari este metoda cea mai buna de a vizita Sagres si apoi Cabo de Sao Vicente sau “promontorium sacrum” cum l-au numit romanii (cel mai sud-vestic punct al Europei), cu farul situat pe malul inalt de 60m, fiind vizibil de la 95km si folosit de navigatori pentru orientare din secolul XV. Peisajele sunt superbe, greu de descris in cuvinte, si pot fi admirate de-a lungul coastei, conducand off road spre nord, prin Parcul National Sao Vicente. Pe langa frumusetea oceanului si a valurilor, a plajelor si a coastelor inalte si abrupte, amintind de coastele din nordul Irlandei pot fi admirate flori viu colorate care cresc numai aici, diverse alte plante caracteristice locului si arbori (pini, eucalipt sau copaci cu flori galbene). In rezervatie traiesc si pasari, vulpi, porci salbatici si pisici salbatice. Acest Jeep Safari a fost a doua surpriza placuta in Lagos.

Ideea acestei vacante a fost una foarte buna, iar vacanta a putut fi una foarte reusita datorita Stefaniei si echipei Eturia – respectand deviza “Eturia - Design your Holiday”, locurile vizitate nefacand parte dintr-un circuit clasic, ci fiind unul personalizat, asa cum mi se potriveste mie cel mai bine.